Vineri 18 iunie 2010
Ne trezim la 8:00.
Impachetam si coboram de la mansarda.
Scoatem bicicletele din garaj, punem totul in genti.
Astazi vrem sa ajungem pana la Padis. Avem undeva pe la 25-30km de facut. Putin, stiu.. asa mi se parea si mie cand dadeam clikuri pe Google Earth :D
Vecinul din prahova s-a trezit cu aceeasi dispozitie cu care s-a culcat aseara. Vrea sa nu plecam nemancati la drum si ne invita la masa. Imi mai povesteste, cum a facut el prin anii '80 Apusenii, impreuna cu un grup de cehi. De treaba omul. In schimb, pensionara (adica fata care se ocupa de pensiune) tot in pestera a dormit.
Facem ultimile reglaje, si aproape suntem gata de plecare.
Ale m-a dotat cu ultimul model de manere, speciale, roz, dar inca ne uscate :D
Ne luam la revedere de la catelul cu colopotel, si plecam.
Ajungem imediat in centrul satului, acolo unde aseara am gasit toate chioscurile inchise. Acum la prima ora dupa ce am mancat bine la pensiune, ne cumparam placinte cu dulceata de afine si cu branza. (placintele astea is mai mult un fel de clatite, peste care se pune topingul cu ce vrei... Se fac pe loc, in fata ta si se servesc fierbinti, daca nu ai rabdare sa se raceasca) Pe langa asta, merge si un redbull.
Ne interesam de traseu la niste oameni de-ai locului. Problema e ca nici ei nu stiu exact pe unde si cum sa mergem mai bine cu bicicletele noastre. De undeva se desprind 2 variante: Drumul pietruit si poteca. Vom vedea atunci ce vom alege.
Drumul urca usor, ducandu-ne pe langa case mici din lemn.
Aceleasi balti rosiatice ca ieri...
Deabia am plecat, ar trebui sa avem viteza, dar mergem usor... usor...., ca sa nu sara placintele in sus. Suntem la limita de avarie. La Ale si la mine s-a aprins ledul rosu in bord. Jeny n-are nimic.
Bineinteles ca ne-au picat rau "placintele traditionale" fierbinti. Mi-a parut rau ca am mancat asa ceva, de cateva ori chiar am crezut ca o sa le pierd pe drum. Asa se intampla cand ne luam dupa recomandarile altora.
Mergem inainte, chiar si pe langa bicicleta. Oricum drumul este plin de pietre dislocate, sau stanca ascutita in care e taiat drumul...
Trece pe langa noi un Defender misto. Faza tare e ca dupa ce mai mergem noi cateva ore bune, iar trece baiatu cu fata si cu Defenderu pe langa noi, tot din acelasi sens. Nu stiu cum ne-o sarit asa!!
Intr-un fanat pe marginea drumului, aflam si care e Arminca Montana, pe care am vazut-o ieri pe panourile informative WWF. E o floare galbina, si este multe pe aici.
Un localnic o recolteaza, iar noi il intrebam diferite chestii :D
Suntem deja dupa cateva dealuri de la plecare.... Peisajele sunt din ce in ce mai frumoase... Adica, NU, nu poti sa zic "din ce in ce mai frumoase" Sunt doar pur si simplu nemaiintalnite, before...
Ma gandeam ca o sa megem ceva, si apoi parasim cu totul zonele locuite. Dar nu-i asa. Aici in orice poienita sunt asezate 2-3-10 case. Ii intrebam pe oamenii pe care ii intalnim in drum daca mai gasim asezari si mai departe. Toti ne raspund ca da, si ne dau tot felu de denumiri.
Drumul din Catunul Ocoale in Catunul Rinjesti
;)
La fiecare "casa" dinasta de lemn, exista cate un gater, care taie la greu busteni.
Peste tot lemn... material debitat si aranjat pentru a fi dus la vale, sau resturi care putrezesc.
Catunul Rinjesti
mergem mai departe....
Se zice ca Romania are multe hectare de "paduri virgine", dar asta doar se zice, realitatea fiind putin altfel. (padure virgina = padure in care mana omului nu a pus niciodata piciorul)
In departare se vede Poiana Calineasa
Ajungem in alta asezare, ceva mai mare. Oprim iar la magaznul din centru. Primim informatii ca de aici e gata... pana la Padis mai gasim doar stani, si adaposturi de vara pentru oamenii care pazesc animalele.
Aici trebuie sa ne hotaram daca sa continuam pe drumul plin de pietre (care incepuse sa ne oboseasca) sau sa o scurtam pe o poteca.
market :p
Poiana Calineasa
Alegem varianta a doua si ne departam usor, usor de sat.
trecem pe langa alte 20 de gatere....
si privim in urma noastra cu placere.
gater = instalatie de taiat butuci de lemn si transformat in scandura
Trebuie sa urcam pe coasta unui deal. Panta e destul de mare, si poteca ne poarta printre brazii rari. Din iarba ies siruri de colti de stanca paralele, asezate parca de o mana iscusita :D
Ne oprim de cateva ori, si tot privim inapoi.
Desi parea mic, am impins destul de mult la biciclete. N-am disperat, eram nerabdatori sa vedem ce ne asteapta dincolo, pe partea cealalta.
Gata, suntem in varf de panta. Intr-o sa intre Vf. Batrana 1579m si Vf. Capul Blagului 1508mPrivim, ne odihnim.. si cat timp fac eu pozele, fetele deja coboara pana departe in vale prin iarba moale....
Ultimii 2-3km i-am mers pe limita dintre judetele Alba in stanga si Cluj in dreapta. In aceasta poiana intram in Bihor, deci o sa fim la intersectia a 3 judete :D
Iar pleaca fetele inaintea mea si ma striga ca au gasit ceva. Un craniu de cal cred. Oricum nu conteaza. Ce putem sa facem cu el!? sa-l luam acasa? Nu pentru ca o sa ne certam cum sa-l impartim :p
Pedalam alte 7 vai si 7 dealuri. Mie imi dispare buna dispozitie, si incep sa le grabesc pe fete. E nasol tare... De data asta o sa vina ploaia.
Vf. Capul Blagului
Ultimii 2-3km i-am mers pe limita dintre judetele Alba in stanga si Cluj in dreapta. In aceasta poiana intram in Bihor, deci o sa fim la intersectia a 3 judete :D
Cand le ajung din urma pe fete, propun niste poze de grup..
Iar pleaca fetele inaintea mea si ma striga ca au gasit ceva. Un craniu de cal cred. Oricum nu conteaza. Ce putem sa facem cu el!? sa-l luam acasa? Nu pentru ca o sa ne certam cum sa-l impartim :p
Dar are o gramada de dinti si masele.... Ooooo... prietenii nostri se vor bucura nespus sa primeasca o astfel de amintire din apuseni. :))) Asa ca procedam la extractia amintirilor. Umplem un buzunar de geanta cu masele. Sunt perfecte, mai trebuiesc doar putin spalate.
Pedalam alte 7 vai si 7 dealuri. Mie imi dispare buna dispozitie, si incep sa le grabesc pe fete. E nasol tare... De data asta o sa vina ploaia.
Trecem pe langa inca un gater, in mijlocul padurii. M-am bucurat, crezand ca de aici o sa mergem pe drum forestier, o sa avem si noi ceva viteza mai mare, netrebuind sa ocolim tot felul de obstacole.
Norii ameninta serios.
Drumul totusi lipseste. De fapt accesul masinii la gater se face printr-un parau. Sau paraul a vrut sa mearga si el pe drum rascolindu-l destul de tare. N-ar mai trebui sa avem mult pana la Padis. Acolo sigur o sa gasim adapost pentru ploaie si noapte.
Ne intersectam cu drumul (pana aici am mers pe scurtatura pe care am intrat din ultimul sat). E mai bine, deocamdata se coboara, si asta conteaza dupa o zi de pedalat. Poze nu mai fac. Nici chef nu mai am, nici timp, dar mai ales s-a intunecat atat de tare incat ies tremurate orice as face.
Incepe sa tune serios. Ne grabim cat putem. Ajungem la o alta intersectie de drumuri, trebuie sa facem stanga spre Padis. Picura. Un indicator arata ca mai avem 4km.
Tot aici e o cabana pentru muncitori forestieri, care in situatii de urgenta ne-ar putea oferi adapost. Suntem total derutati, dar nu prea avem mult timp de gandire, mai mult din priviri, hotaram sa nu ne oprim, poate mai tine ploaia inca 30 de minute, de atat avem nevoie.
Pedalam cat putem. Drumul urca din nou. Nu facem nici cateva sute de metri si cateva fulgere mai serioase in apropiere si ploaia care a inceput sa cada in secunda urmatoare, ne-a convins ca ar fi o solutie buna cabana pe langa care tocmai am trecut.
Suntem la adapost... nu ne-a udat inca pana la piele. Foisorul de langa cabana e perfect pentru noi. Luam pelerinele de ploaie, acoperim bagajele de pe biciclete, dar nici o sansa. Apa curge de undeva din lateral, din toate partile, asa ca acoperisul nu prea isi mai are rostul.
Fulgera destul de urat! Si cand tuna ramai incremenit. Jenic vorbeste la telefon, transmite salutari din vacanta.. si mie imi vine sa ii arunc telefonul. Daca o trazneste!!!! :D
Incepe din ce in ce mai tare... Nu se mai vede afara... apa curge peste tot, si prin acoperis si pe parti. Nu ne mai auzim intre noi. Eu ma duc si pe partea cealata de cabana, ca imi lasasem bicicleta acolo sub streasina. Totul e ud. Mai acopar sa salvez ce se poate. Ma asigur ca nu e nimeni in cabana si noi stam ca fraierii in ploaie.
Intre timp pe drum trec mai multe jeep-uri, care mai de care mai faine. Oamenii trec si se uita curiosi la noi... Dupa cum sunt dezbracati, se pare ca le e cald tare in masini, si noi am inceput sa tremuram serios.
Oriucm... Ploaia se mai linisteste, incercam sa mai mancam din sanwichiurile penibile ce le-am luat de la pensiunea din Albac.
Suntem gata de plecare. Am stat o ora la adapost.
Trec cei 4 km in urcare usoara (sau mai grea), si ajungem la Padis. Norii se dau la o parte cate putin, lasand sa treaca soarele, dand niste contraste fantastice. Poate si de bucurie ca am ajuns, dupa momentele in care nu mai stiam cum o s-o facem, ne simtim fantastic! La drumul de la intrare in statiune se lucreaza pentru asfaltare, asa ca trecem printre ceva camioane si inotam putin in mocirla.
Eu sunt coplesit de lumina calda ce se revarsa dupa ploaie. Totul straluceste. Din pacate nu pot sa o surprind cu aparatul meu subacvatic imaginea asta :D
La Padis e liniste totala. Ca dupa ploaie. Se construieste peste tot, asa ca doar cativa muncitori sunt pe afara. Iarasi suntem in extrasezon :p In alte perioade, am vazut in poze ca aici e aglomeratie ca la balamuc.
Cautam o cabana, o pensiune... nu pare nimic deschis. Intram la ceva foarte mare si complex, dar atmosfera de restaurant ne scoate afara, desi inca ne e frig. Totusi sufletul nostru isi doreste ceva mai bun :D
Trecem prin toata "statiunea", ne uitam peste tot, dar nimic nu ne convinge. E pustiu.Hotaram sa mergem mai departe, poate asta nu-i tot si gasim ceva mai incolo.
Dar nimic. Ne dam seama ca s-a terminat, si de aici suntem iar doar noi.
Imediat dam de o poiana mare: Sesul Padisului, si o rascruce de drumuri. Drumul ce urca pana aici de la Pietroasa, cea mai scurta cale de acces la Padis, si alte cateva drumuri. Unul din ele e drumul nostru spre Stana de Vale. Ne hotaram care si mergem mai departe.
Intalnim primii turisti, si cam singurii din toata aventura noastra. (in afara de aia cu jeep-urile si cei de pe asfalt). Monteaza cortul. Masina e de ungaria, asa ca nu ma mai obosesc sa incep o conversatie...
Stam insa la discutii cu niste ciobani, crezand ca aflam mai multe informatii despre drum, ca niste cunoscatori ai plaiurilor ce sunt. Aflam doar ca suntem pe drumul cel bun si vom gasim o cabana putin mai incolo. O veste si mai buna: transhumanta n-a disparut in negura vremilor. Ciobanii sunt din Maramures, si vin aici cu randul sa stea cu oile lor. N-am inteles cum le aduc de acolo pana aici dar sunt incantat.
Trece pe langa noi in viteza mare unul cu un motocross, apoi in urma lui un ATV.
Suntem in fata unei cabane cu cateva casute in jurul ei. Stim ca aici e locul nostru de odihna pentru noaptea asta, indiferent de ce conditii ar fi inauntru. 
Primim o casuta, dusuri, si acoperis pentru biciclete. Cabanierul, om in varsta, ce sta de o viata pe munte, are chef de povesti si asa aflam tot ce se poate despre zona, despre viata lui, despre cum merge cu cabana, animale salbatice, etc. Mergem la casuta noastra sa ne odihnim pana se incalzeste apa pentru dusuri si se pregateste masa. Atmosfera e super. E mult mai relaxant sa stii ca ai unde dormi la noapte. Ne amuzam bine si de gazda noastra.
La masa auzim iar povestile cu danezii care vin in tabara si au cazare la el.
Mancarea buna, buna! E ceva de fasole si sunca, un fel de ciorba sau o chestie, cu boabe de piper multe in ea. Painea putin mucegaita, dar ce mai conteaza cand esti multumit sufleteste.
Dupa dus, punem toate lucrurile la uscat si suntem pregatiti de somn destul de devreme cand abia incepe sa se intunece. Suntem aproape de cea mai lunga zi din an, solstitiul de vara.
Sunam la familii si la prieteni sa raportam locatia. :)
Bucuria pe care o simt e imensa. Nu stiu ce mi-as putea dori mai mult.
Cred ca si fetele respira acelasi aer.
Maine se anunta putin cod galben sau portocaliu... dar pana atunci trebuie sa ne bucuram de un somn bun. "Ajunga zilei necazul ei" :D
Dist: 29 km
Moving Time : 4:15 h
Stoped Time : 3:38 h
Max Speed : 25.8 km/h
Moving Average: 6.81 km/h
Overall Average 3.60 km/h
Total Ascending 737 m
Total Descending 565 m
Max Elevation 1443 m
Curent Elevation 1264 m
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu